Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (XII)

20.07.2017

• Observator Cultural: După o biografie critică-reper a lui M. Blecher (dublată de o excepțională ediție critică a operei blecheriene, apărută chiar în aceste zile), Doris Mironescu, afirmat anterior ca un comentator de finețe al actualității literare, surprinde cu un volum despre secolul al XIX-lea și memoria sa literară.
Paul Cernat, în recenzia volumului Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, din Observator Cultural (nr. 880, iulie 2017).

• Dilema Veche: „Exigența capitalismului, despre care se face atîta vorbire, rezidă în faptul că acesta tratează pe fiecare după propria contribuție la bunăstarea semenilor. Dominația principiului «fiecăruia după propriile realizări» nu permite nici o scuză defectelor personale. Fiecare individ știe foarte bine că există oameni asemănători lui care au reușit acolo unde el a eșuat, că cei pe care îi invidiază sînt self-made men care au început în aceleași condiții. Mai rău, realizează că toți ceilalți își dau seama de acest fapt. El citește în ochii soției sale și ai propriilor copii reproșul nespus: «De ce tu nu ai fost mai isteț?» Vede cum oamenii îi admiră pe cei ce au avut mai mult succes decît el și privesc cu dispreț sau cu milă propriul său eșec” (Mises, op. cit., p. 22). Este un lucru cert, pus în evidență și de către Mises, că mulți oameni își doresc realizarea aspirațiilor, dar numai cîțiva reușesc.
Dorel Dumitru Chirițescu, în articolul Insolubila problemă a repartiţiei, comentarii pe marginea volumului Mentalitatea anticapitalistă, de Ludwig von Mises, în revista Dilema Veche (mai 2017).

• Convorbiri Literare: Un secol al memoriei. Literatură şi conştiinţă comunitară în epoca romantică (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2016), propune o interpretare originală a fenomenului literar românesc, surprins în diacronie, printr-o serie de studii de caz, de la momentul auroral al cristalizării identităţii naţionale în epoca paşoptistă, trecând apoi prin etapa decantărilor esenţiale din perioada clasică a Junimii şi până la manifestările specifice ale creativităţii scriitorilor noştri contemporani.
Antonio Patraș, în recenzia volumului Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu, publicată în revista Convorbiri Literare (nr. 6/ iunie 2017).

• Bookhub: Principalul merit al volumului îmi pare a fi acela că ne dezvăluie realitatea simplă a unei epoci complicate, realitate prezentă de altfel, în toate statele angrenate în prima conflagrația mondială. A crede că toți românii, indiferent de condiție sau apartenență, au acționat ca un bloc monolit pentru realizarea idealului național, este de o extraordinară naivitate.
Bogdan Caranfilof, în recenzia volumului Germania și neutralitatea României (1914-1916). Studii istorice, de pe portalul cultural Bookhub.ro.

• Digi24: Despre prezența lui Andrei Cornea la Iași, cu ocazia lansării volumului Epicur şi epicureismul antic. Viața și opera lui Epicur, fragmente doxografice, interpretare, note și a conferinței Obscurantismul recent.
Ovidiu Mihăiuc și Anderi Cornea, în emisiunea Vocile Iașului, de la Digi24 Iași.

• Tribuna: Apărut în anul 2015 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, volumul Patrimoniu şi identitate locală debutează cu trei articole-program semnate de către cei trei coordonatori Valentin Trifescu, Vali Ilyes, respectiv François Bréda. Aflăm de aici despre mizele volumului și despre contextul cultural mai larg care a dus la apariția sa…
Robert Cincu, în recenzia volumului Patrimoniu şi identitate locală (coordonat de Valentin Trifescu, Vali Ilyes și François Bréda), publicată în revista Tribuna (p. 8-9).

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.